Explore Cus D'amato, Europe and more!

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Asemănarea dintre bucraniu şi forma uterului, cu tuburile sale fallopiene, a fost semnalată de graficiana Dorothy Cameron la Catal Huyuk. Un uter stilizat, pus în evidenţă prin încadrarea într-un chenar, este reprezentat pe statueta antropomorfă a unei femei stând, descoperită la Kyustendil, Bulgaria, şi datată în prima jumătate a mileniului al V-lea î.e.n.

Asemănarea dintre bucraniu şi forma uterului, cu tuburile sale fallopiene, a fost semnalată de graficiana Dorothy Cameron la Catal Huyuk. Un uter stilizat, pus în evidenţă prin încadrarea într-un chenar, este reprezentat pe statueta antropomorfă a unei femei stând, descoperită la Kyustendil, Bulgaria, şi datată în prima jumătate a mileniului al V-lea î.e.n.

Încă din neolitic, simbolistica pomului vieţii a fost alcătuită din trei ideograme specifice pentru regenerare: "V"-ul Marii Zeiţe, bucraniul sau uterul şi pieptenele sau peria - simbol reprezentând apa curgătoare.

Încă din neolitic, simbolistica pomului vieţii a fost alcătuită din trei ideograme specifice pentru regenerare: "V"-ul Marii Zeiţe, bucraniul sau uterul şi pieptenele sau peria - simbol reprezentând apa curgătoare.

O altă reprezentare a pomului vieţii, specifică civilizaţiei tracice, este bradul, înfăţişat în poziţia naturală, drept, cu ramurile înfipte în cer şi coroana confundându-se cu întregul cosmos, care, conform lui Romulus Vulcănescu, prezenta un simbolism mitic conciliabil, fiind în acelaşi timp arborele vieţii şi a morţii.

O altă reprezentare a pomului vieţii, specifică civilizaţiei tracice, este bradul, înfăţişat în poziţia naturală, drept, cu ramurile înfipte în cer şi coroana confundându-se cu întregul cosmos, care, conform lui Romulus Vulcănescu, prezenta un simbolism mitic conciliabil, fiind în acelaşi timp arborele vieţii şi a morţii.

Pe armele şi echipamentul militar al dacilor, pomul vieţii era reprezentat, conform credinţei în nemurire, pentru a asigura regenerarea trupului luptătorului, în cazul în care ar fi căzut în luptă, aşa cum se poate observa din desenele întocmite după Columna lui Traian de cunoscutul artist italian Giovanni Battista Piranesi la sfârşitul secolului al XVIII-lea, sau chiar din metopele originale

Pe armele şi echipamentul militar al dacilor, pomul vieţii era reprezentat, conform credinţei în nemurire, pentru a asigura regenerarea trupului luptătorului, în cazul în care ar fi căzut în luptă, aşa cum se poate observa din desenele întocmite după Columna lui Traian de cunoscutul artist italian Giovanni Battista Piranesi la sfârşitul secolului al XVIII-lea, sau chiar din metopele originale

Pomul vieţii este reprezentat pe armele geto-dacilor, în mod special pe coifuri şi scuturi, pentru ca o parte din energia regeneratoare a acestuia să fie transferată asupra acestor ultime paveze în calea armelor duşmane şi astfel, trupul luptătorului să fie protejat. Conştientizarea acestei energii protectoare furniza eliberarea de teama morţii şi canaliza încrederea în nemurire spre un comportament de "berserkr" - luptători nordici care aveau furia unui urs şi luptau fără teamă de moarte…

Pomul vieţii este reprezentat pe armele geto-dacilor, în mod special pe coifuri şi scuturi, pentru ca o parte din energia regeneratoare a acestuia să fie transferată asupra acestor ultime paveze în calea armelor duşmane şi astfel, trupul luptătorului să fie protejat. Conştientizarea acestei energii protectoare furniza eliberarea de teama morţii şi canaliza încrederea în nemurire spre un comportament de "berserkr" - luptători nordici care aveau furia unui urs şi luptau fără teamă de moarte…

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică.

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Pinterest
Search